Ghid de cumparare tencuieli decorative

O tencuiala decorativa este un material de constructii a carui principal rol este acela de a-i asigura unei suprafete un aspect estetic cat mai placut.

Cate tipuri de tencuieli decorative exista?

Un lucru deosebit de usor de remarcat este acela ca au aspecte estetice diferite si aceasta se obeserva cu ochiul liber. Aici putem remarca diferente de forma intre ele: unele au aspect de praf de piatra (bob de orez), altele au un aspect zgariat, canelat (scoarta de copac).

De asemenea aspectul poate fi foarte asemanator, dar la o privire mai atenta se poate observa o diferenta de granulatie intre ele. Granulatiile pot varia intre 0,5 mm pana la 3,5 mm. Referitor la capitolul estetic mai punem lua in calcul posibilitatea de a fi colorate in mii de culori.

Un aspect mai putin cunoscut este acela ca ele se deosebesc si din punct de vedere calitativ in functie de compozitia chimica pe care o au. In functie de aceasta compozitie le putem incadra in patru mari categorii:

• Tencuieli minerale: sunt tencuielile in a caror compozitie intra ciment alb, var, pietricele de marmura, materiale de umplutura si pot avea unul din aspectele estetice descrise mai sus.

• Tencuieli acrilice: sunt tencuieli in a caror componenta intra rasini acrilice, pigmenti, materile de umplutura, pietricele de marmura si a caror aspect poate avea formele mai sus mentionate. In comparatie cu tencuielile minerale avem o imbunatatire calitativa ale acestora datorata rasinilor din componenta, acestea conferindu-le elasticitate si marindu-le gradul de hidrofobizare.

• Tencuieli silicatice: sunt tencuieli in a caror compozitie intra rasini, silicati, materiale de umplutura, pietricele de marmura si care la fel pot avea mai multe aspecte. Comparandu-le cu cele doua anterioare avem si aici o imbunatatire calitativa datorata rasinii si silicatilor, astfel tencuielile silicatice ies in evidenta printr-o permeabilitate deosebita si deasemeni o rezistenta deosebita la alge, licheni muschi. Faptul ca sunt pe locul 1 la permeabilitate le recomanda cu succes la fatadele termoizolate cu vata minerala si la fatadele vechi.

• Tencuieli siliconice: sunt tencuieli in a caror compozitie intra rasini siliconice, pigmenti, materiale de umplutura, pietricele de marmura si care deasemenea iau mai multe aspecte decorative. Aceste tencuieli reprezinta varful de gama, ele fiind permeabile la vapori, hidrofobe, foarte rezistente la murdarie, ultraviolete si conditii atmosferice extreme. Rezistenta deosebita la UV si conditii atmosferice extreme le recomanda cu succes in zonele de munte si in zonele litorale unde aerul este unul salin.

Sfaturi pentru alegerea culorii

La fel ca si in cazul vopselelor lavabile tencuielile decorative pot fi colorate in mii de nuante, lucru care ofera o multitudine de posibilitati de alegere. Datorita acestei multitudini de nuante si la fel de multor gusturi ma rezum la a va sfatui sa asortati, culoarea aleasa cu tamplaria, cu acoperisul si sa evitati folosirea unei nuante foarte inchise pe suprafete mari. O culoare inchisa, vara pe temperaturi ridicate, se incalzeste excesiv. Temperatura nu mai poate fi transmisa catre perete in cazul in care este termoizolat si in situatiatia unor schimbari bruste de temperatura, ploi torentiale cu gheata, tencuiala inchisa trebuie sa sufere o contractie mult mai mare decat una mai deschisa. Aceste dilatari – contractii fac ca o tencuiala inchisa sa aiba o durata de viata mai scurta.

Dupa ce s-a ales tencuiala, in functie de exigente, prioritati estetice etc., nu trebuie uitata amorsa, care este obligatorie (daca tencuiala aleasa este colorata si amorsa trebuie colorata in aceeasi nuanta sau cat se poate de apropiata), dupa care se poate merge la urmatorul pas: achizitia. Aceasta se face dupa ce in prealabil s-au facut masuratorile suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite si consultand consumurile date de producatori.

Este bine sa luati in calcul in momentul in care faceti necesarul de materiale si de urmatorul aspect: consumurile din santier difera intre 0 – 10% fata de consumurile date de producatori. Aceste diferente si in 95% din cazuri vorbim de cresterea consumului se datoreza in principal planeitatii precare a suprafetei, lipsei de experienta a aplicatorului sau fatadelor cu multe muchii.

Cum aplicam correct tencuiala decorativa

1. Se pregateste in prealabil suprafata: se indeparteaza zonele friabile si se fac reparatiile necesare unde este cazul, se asteapta uscarea zonelor reparate, se indeparteaza praful si orice subsatante care ar putea afecta aderenta dupa care se trece la amorsare (grunduire ).
2. Se aplica amorsa (grundul), pe suprafata cu ajutorul unei pensule, bidinele, trafalet.
3. In momentul aplicarii, atat amorsei cat si a tencuielii decorative, temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre 5 – 30 grade, nu trebuie sa fie vreme ploioasa, suprafata pe care se lucreaza nu trebuie sa fie expusa direct razelor solare, nu trebuie sa bata vantul.
4. Dupa uscarea amorsei 3 – 12 ore se poate trece la aplicarea efectiva a tencuielii.
5. Tencuiala inainte de aplicare trebuie amestecata 2 – 3 minute cu ajutorul unui mixer electric cu rotatie mica pentru a evita depunerile de pietricele si eventual resturi de pigment care nu a fost amestecat bine.
6. In procesul de aplicare sunt necesare urmatoarele unelte: gletiera inox, mistrie, mixer electric, gletiera plastic, banda de mascare, folie de protectie acolo unde este cazul.
7. Aplicarea se face de sus in jos, de la stanga la dreapta sau invers. Materialul se aplica in mod continuu la dimensiunea granulei. Daca tencuiala aplicata a prins deja crusta in momentul in care o voi aplica pe cea proaspata se v-a forma o zona de imbinare vizibila dupa uscare. De aceea trebuie intinsa neintrerupt ud langa ud. Daca fatada este de dimensiuni mari avem nevoie de suficienti mesteri pentru a pastra ideea de “ud langa ud”. Primul mester incepe lucrul pe cea mai inalta podina a schelei sub el urmatorul la un interval de timp astfel incat sa nu-i cada material in cap de la cel aflat deasupra s.a.m.d.
8. La un interval de cca. 10 minute functie de conditiile atmosferice, cand tencuiala incepe sa “traga” (isi mai pierde umiditatea din momentul aplicarii ) se poate trece la driscuire. Aceasta se face cu ajutorul unei driste din plastic. Daca sunt mai multi mesteri care fac aceasta operatie pe aceeasi fatada este recomandat sa faca cateva probe de driscuire unii langa altii pentru a se obtine aceeasi structura uniforma.
9. Un perete inceput trebuie terminat pentru a evita imbinarile. In cazuri exceptionale cand nu se poate termina din orice motiv ce nu poate fi eliminat, imbinarea se face cu ajutorul benzii de mascare ( hartie ). Este bine de stiut ca odata facuta imbinarea chiar cu banda sunt sanse de peste 90% sa se conoasca.

Greseli frecvente

• Imbinari pe fatada – nu s-a aplicat materialul continuu ud langa ud, tencuiala s-a uscat mult prea repede si nu a fost driscuita la timp, s-a incercat o retusare.
• Fatada patata, umbre – nu s-a amestecat tencuiala inanite de aplicare si a ramas pigment neamestecat, s-a lucrat pe vreme ploioasa, s-a lucrat in soare puternic si peretele nu a fost protejat cu plasa de fatada, s-a lucrat pe vant si praful de pe schele a fost dus pe tencuiala uda, planeitatea suportului este precara, drisca folosita a fost colorata, de proasta calitate si a lasat urme.
• Structura urata cu urme – tencuiala nu a fost aplicata la dimensiunea granulei si in momentul driscuirii surplusul a fost mutat sau pietricele din material au patinat in masa lui si nu au mai facut urmele dorite, la driscuire mesterul a folosit o drisca improvizata (ex: polistiren).

Atentie!

Orice reparatie pe o fatada se va cunoaste, chiar daca se va face cu acelasi material dintr-o galeata ramasa neterminata. Tencuiala deja aplicata este uscata, pe ea s-a depus praf, gaze de esapament etc., este deja maturata in schimb cea noua este mai proaspata, va fi mereu in urma cu zilele diferenta de cand a fost aplicata cealalta.