Cultura capsunului

Capsunile sunt importante datorita continutului in zaharuri, acizi, vitamina C, saruri minerale (de fier, fosfor etc.), putandu-se consuma in stare proaspata sau industrializate sub diverse forme (gem, dulceata, sirop, jeleu).

Capsunul are capacitatea de a produce fructe inca din primul an dupa plantarea, daca stolonii se planteaza in luna iulie.

Datorita taliei reduse (15-40 cm), sub forma compacta sau rara, capsunul poate fi cultivat pe spatii restranse in gradini familiale, pe suprafete mari in camp, sau in spatii protejate (sere si solarii).

Cerintele capsunului fata de factorii de mediu:

Temperatura: Cerintele capsunului fata de caldura sunt modeste, putand rezista iarna la temperaturi de - 15oC, pana la - 25oC, timp de cateva zile, in functie de originea soiului, grosimea stratului de zapada si expozitia terenului.

Temperaturile prea ridicate din timpul verii, cu insolatie puternica, pot provoca arsuri la nivelul frunzelor, impiedicand dezvoltarea si coacerea normala a fructelor si stanjenesc formarea mugurilor florali la soiurile remontante si cu inflorire prematura.

Umiditatea - specie care iubeste umiditatea, in conditii de umiditate suficienta plantele cresc si rodesc bine, ceea ce conduce la obtinerea de productii foarte bune, cantitativ si calitativ. Poate fi cultivat in zone cu precipitati medii anuale de 500-900 mm, insa foarte important este modul de distributie al acestora pe parcursul perioadei de vegetatie (martie-octombrie).

Capsunul are rezistenta slaba la seceta, datorita sistemului radicular superficial dezvoltat, necesitand ploi dese si mici, in conditii de seceta fructele obtinute fiind mici si de calitate redusă.

Pentru pastrarea umiditatii in sol, se recomanda mulcirea solului (acoperirea cu paie, fan, resturi vegetale, frunze uscate, folie de polietilena).

Lumina - capsunul este o planta ce suporta semiumbra, putandu-se cultiva si in culturi intercalate, cand se obtin productii multumitoare, insa recoltele cele mai bune se obtin in culturile neumbrite.

In general, soiurile de capsun infloresc si rodesc o singura data pe an, mai numindu-se si soiuri „de zi scurta", deoarece diferentierea mugurilor de rod are loc in zile cu aproximativ 12 ore de lumina, calendaristic incepand in luna august si tine pana toamna tarziu.

La soiurile remontante, diferentierea incepe mai tarziu, respectiv in luna septembrie, continuandu-se pana toamna tarziu.

Solul - cerintele capsunului cu privire la fertilitatea solului si respectiv a umiditatii si aerului din sol, sunt mari, preferand solurile usoare, chiar nisipoase, daca sunt bogate in substante organice.

Cele mai bune soluri sunt cele nisipo-argiloase, mijlociu de compacte, usor acide (pH = 5.5 - 6.5), bogate in substante nutritive si cu umiditate suficienta.

Infiintarea plantatiilor anuale de capsun:

Se aleg terenuri plane sau cu panta de pana la 7%, pretabile la mecanizare si irigare. Terenul se desfunda la 35-40 cm, cu aceasta ocazie se incorporeaza in sol ingrasamant + dezinfectant. Urmeaza maruntirea si nivelarea solului, prin 2-3 treceri cu freza, sau grapa cu discuri. Dacă se uda „pe brazde", odata cu nivelarea se realizeaza si o panta de scurgere de aproximativ 15 %. Brazdele se deschid cu modelatorul si au latimea de 50 cm si adancimea de 15 - 20 cm.

Plantarea se face vara, in lunile iunie-iulie, in zona sudica putandu-se prelungi pana la 10 - 15 august. La plantarea pe teren modelat, pe fiecare brazda se planteaza 2 randuri de stoloni, distantate la 25 cm, intre plante pe rand distanta fiind de 15 - 20 cm.

La irigarea prin aspersiune, plantarea se face in benzi de cate 2 randuri, distantate la 25 - 30 cm, distanta intre benzi fiind de 75 - 80 cm.

Materialul saditor este reprezentat de stoloni refrigerati, obtinuti in plantatiile de fructe, sau in plantatii mama, si care se recolteaza la sfarsitul verii sau toamna, fiind pastrati in depozite frigorifice pana in momentul plantarii.

Plantarea se poate face manual (cu plantatorul) sau semimecanizat. La plantare solul trebuie sa fie suficient de umed. Stolonii nu se mai fasonează, ci se mocirlesc, se distribuie la locul de plantare, dupa care se planteaza, inainte ca mocirla sa se usuce.

Foarte importanta este adancimea de plantare, avand grija sa nu se acopere cu pamant mugurele central. La plantarea prea adanca, daca stolonii se prind, nu pornesc in vegetatie sau o fac foarte greu, iar la plantarea prea la suprafata plantele raman descoperite de pamant catre baza si sufera din cauza secetei.

Lucrarile de ingrijire a culturii de capsun:

In anul plantarii se fac 4-5 udari pana in toamna, dupa primele două udari fiind necesara afanarea solului la 4 - 5 cm, manual pe rand si mecanizat pe intervale.

Dupa plantare, la 2-3 zile se face controlul plantarii, care consta in acoperirea radacinilor dezvelite si replantarea stolonilor plantati prea adanc. Dupa 12-14 zile, se inlocuiesc plantele ce nu s-au prins sau sunt prea firave, folosindu-se stoloni din acelasi soi.

In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de ingrijire, cu scopul obtinerii pana in toamna a unei culturi cu plante viguroase cu muguri de rod diferentiati. Cand temperatura scade sub -5oC, se mulcesc plantele cu paie, frunze uscate sau rumegus, asezate in strat subtire, astfel incat sa poata fi observate frunzulitele rozetelor.

Pe suprafete mici, la mulcire se foloseste folie de polietilena, neagra sau cenusie, lata de 70 cm si groasă de 3 mm, care se perforeaza in prealabil la distantele dintre plante si ale carei margini se introduc in sol. Plantarea stolonilor se face in orificiile foliei, dupa care se uda.

Avantajele utilizarii foliei de culoare inchisa la plantare sunt:

• structura initială a solului este mai stabila;
• se evita evaporarea apei;
• temperatura solului este mai ridicata;
• se impiedica cresterea buruienilor;
• nu sunt distruse prin prasile radacinile superficiale;
• plantele sunt mai viguroase;
• infloritul si coacerea fructelor se face mai timpuriu cu 3-4 zile;
• stolonii aparuti nu pot inradacina si se elimina cu usurinta;
• fructele nu vin in contact cu solul, fiind curate si neatacate de putregai;
• se elimina prasilele;
• productia obtinuta acopera cheltuielile generate de procurarea foliei.

In primavara anului urmator, dupa zvantarea solului, se strang frunzele uscate si materialul folosit pentru protejarea culturii peste iarna si se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu pe intervalul dintre randuri, incorporandu-se la 6-8 cm.

Pe teren neacoperit, pana la inflorire, sunt necesare 3 - 4 prasile si 1-2 irigari, daca este seceta, aplicandu-se tratamente fitosanitare. Odata cu aparitia primelor fructe in inflorescenta este necesara mulcirea solului cu un strat de paie, gros de 3-4 cm si lat de 20 - 25 cm, de-o parte si de alta a randului de plante, pentru a evita murdarirea fructelor.