Lucrari de taiere aplicate pomilor fructiferi

Prin operatiile de taiere aplicate pomilor fructiferi, se schimba pozitia ramurilor in coroana, a mugurilor pe ramura si raportul dintre radacina si tulpina, in vederea dirijarii, cresterii si rodirii. Taierea consta in scurtarea sau suprimarea de la baza a unor ramuri sau lastari.

Taierile au un efect general, cum sunt taierile care duc la formarea coroanei sau un efect local, imediat, cele de a caror importanta depinde modul de fructificare.

In functie scopul urmarit, taierile ce se aplica asupra pomilor fructiferi, pot fi de mai multe feluri:

Taierile de formare se realizeaza in primii 3-4 ani de la plantare, prin operatii de schimbare a pozitiei ramurilor, se incep uneori inca din pepiniera si se continua si in perioada de inceput a rodirii pana la realizarea completa a scheletului.

Taierile de corectie au rolul de a aduce pomul la o forma echilibrata, prin acestea se limiteaza inaltimea si cresterile laterale ale pomilor. Se efectueaza taieri de rarire, care vor permite luminii sa patrunda in interiorul coroanei, astfel incat fructele se vor coace uniform si vor acumula vitamine mult mai bine.

Taierile de regenerare se aplica pomilor batrani, aflati in stadiu de declin. Regenerarea acestor pomi se face in decursul a 2-3 ani, in fiecare an cate o treime din coroana fiind afectata de taieri drastice.

Taierile de rodire se efectueaza pentru a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii fructiferi aflati in plina rodire se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul pomilor.

La semintoase (mar, par, gutui), ramurile de rod sunt ramuri mai scurte de 20-25 cm care au dispusi mugurii de rod in varf. Acestea pot rodi in anul in curs, atunci cand au mugurele din varf diferentiat, sau vor fi ramuri de rod in devenire, vor diferentia muguri de rod pentru anul urmator.

Ramurile de rod ale pomaceelor (semintoaselor)

Ramuri scurte:

• pintenul - ramura scurta neflorifera cu lungimea cuprinsa intre cativa mm si 5-6 cm, prezinta mugure vegetativ in varf.
• tepusa - ramura de rod florifera, cu aceleasi dimensiuni ca si pintenul de care se deosebeste prin faptul ca mugurele terminal este mixt. In anul in care rodeste, axul tepusei se ingroasa si devine "bursa". In anii urmatori pe aceasta bursa se formeaza burse noi. Aceasta formatiune de burse noi si burse vechi, poarta numele de vatra de rod.

Ramuri lungi de rod:

• smiceaua - ramura cu lungimea de circa 15-30 cm, care are atat in varf cat si pe toata lungimea ei numai muguri vegetativi;
• nuielusa - ramura de rod florifera de 10-20 cm lungime care are la varf un mugure mixt iar lateral muguri vegetativi;
• mladita - ramura de rod florifera de 10-20 cm lungime, care poarta la partea ei terminala 2-3 sau mai multi muguri micsti, iar in portiunea mijlocie si bazala vegetativi

Pintenii si tepusele nu se scurteaza, ci se raresc daca sunt asezate prea des, lasand intre ele spatiu de 8-10 cm. Smicelele nu se scurteaza decat dupa ce se garnisesc in mod natural cu pinteni si tepuse; dupa ce se realizeza aceasta garnisire, se poate reduce ramura deasupra a 3 -4 pinteni sau tepuse situate spre baza ei.

Mladitele se scurteaza doar atunci cand poarta mai multi muguri mixti, se lasa numai 2-3 din acestia si deasupra lor se scurteaza ramura deasupra unui mugure vegetativ, cat si a unui mugure mixt, intrucat acesta din urma, dand nastere unei burse, asigura continuitatea ramurii.

Taierile la gutui constau in scurtarea ramurilor de semischelet si rarirea coarnelor de melc (formatiune de rod) epuizate la interval de 2 - 3 ani. Periodic, prin taieri, se stimuleaza formarea de ramuri lungi, noi care reiau ciclul de fructificare pe maciulii. Ramurile lungi anuale, purtatoare de muguri mixti, se scurteaza la 1/3 din lungime pentru stimularea dezvoltarii formatiunilor de rod.

La samburoase mai importante sunt taierile de formare a coroanei si de rarire. Ramurile de rod la samburoase au mugurii floriferi la baza si mijloc, iar in varf au un mugure vegetativ.

Ramurile de rod ale samburoaselor:

• buchetul de mai este o formatiune scurta pana la 5-7 cm, mai lunga la unele specii, ca un spin la prun numindu-se si "tuleu". Acestea au in varf un mugure vegetativ, uneori doi, care determina prelungirea si ramificarea in urmatorii ani. Sub mugurii vegetativi sunt dispuse grupe de muguri floriferi in buchet;
• ramura mijlocie monoaxiala (neramificata) are 10 - 30 cm lungime sau mai mult, mugurele terminal si uneori inca 2-3 laterali sunt vegetativi, restul sunt floriferi;
• ramura pleata se intalneste la unele soiuri de visin, mai rar la cires. Are un singur mugur vegetativ in varf, iar cei laterali sunt toti floriferi. Ea se apleaca sub greutatea rodului si se alungeste cu o portiune prin mugurele vegetativ din varf iar portiunea care a rodit ramane degarnisita;
• ramura lunga sau ramura de prelungire este o ramura anuala de schelet pe care mugurii de rod alterneaza cu cei vegetativi.

La cires taierile de fructificare au drept scop mentinerea ramurilor buchete de mai si a ramurilor mijlocii pentru a avea o buna productivitate. Ramurile mijlocii produc fructe mai mari si mai frumoase.

La cais, prin taieri se va stimula formarea de ramuri mijlocii si lungi (acestea nu se scurteaza) pentru a fructifica. Lastarii vigurosi care incep sa emita anticipati se scurteaza la 4 - 5 frunze. Taierile se fac in cepi de 20 - 25 cm.

La piersic taierile se fac anual obligatoriu pentru a rari ramurile mixte laterale si pentru a le elimina pe cele cu pozitie verticala sau inferioara din coroana. Taierea ramurilor mixte se face la aproximativ 20 cm. Se elimina toate ramurile mixte care au rodit in anul precedent, taierile se fac in cep pentru a asigura lemn de inlocuire pentru anul urmator si pentru a preveni patrunderea moniliozei. Ramurile mixte foarte lungi se scurteaza la 60 cm.